Mazur v. Republica Moldova – nr. 26476/14

Hotărârea din 14.02.2023 [Secţia a II-a]

Articolul 8

Dreptul la respectarea vieții private și de familie

Articolul 8-1

Respectarea vieții private

Obținerea și utilizarea de către angajator a datelor referitoare la apelurile telefonice ale angajaților – încălcare

Pe 27 martie 2014, reclamanții, dl Ion Mazur și dna Svetlana Mazur, au invocat în fața Curții încălcarea articolului 8 din Convenție, dată fiind obținerea și utilizarea de către angajatorul primului reclamant a datelor referitoare la apelurile telefonice dintre cei doi reclamanți.

În fapt:

Primul reclamant a activat în funcția de procuror la Procuratura Generală (PG). PG încheiase cu un operator de telefonie mobilă un contract și a obținut o serie de numere de telefon, pentru a fi distribuite angajaților săi. Potrivit reclamanților, mulți dintre colegii primului reclamant au primit două sau mai multe astfel de numere de telefon, care au fost folosite de către membrii familiei lor. Primul reclamant a obținut două astfel de numere și i-a permis soției sale să folosească unul dintre ele. Acesta a achitat toate costurile pentru abonament; apelurile între cele două numere fiind gratuite.  

În 2011, Procuratura Generală l-a eliberat din funcție pe primul reclamant, ulterior acesta a fost restabilit în funcție de către instanțele naționale. La câteva luni după restabilirea sa în funcție, a fost efectuat un control de serviciu în privința acestuia. Astfel, potrivit Raportului din ianuarie 2012, întocmit ca urmare a efectuării controlului de serviciu, au fost constatate mai multe încălcări. Una dintre acestea a fost faptul că zilnic, în timpul programului de muncă, a vorbit mai multe minute cu soția sa la telefon, fapt dovedit prin datele obținute de la operatorul de telefonie mobilă, cu privire la apelurile de ieșire, ora și durata acestora. În consecință, primul reclamant a fost din nou eliberat din funcție.

În drept:

Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 8 din Convenţie:

Principiile generale privind păstrarea și utilizarea datelor cu caracter personal, în special în contextul accesării și înregistrării informațiilor despre fluxul de comunicații („contorizarea”, sau înregistrarea informațiilor despre numărul, durata, ora și destinația apelurilor telefonice, spre deosebire de interceptarea conținutului real al comunicărilor), au fost rezumate în cauzele Malone v. Regatul Unit (2 august 1984, § 84, Seria A nr. 82) și Breyer v. Germania (nr. 50001/12, § 75, 30 ianuarie 2020); a se vedea, de asemenea, Benedik v. Slovenia, nr.62357/14, §§ 103-104, 24 aprilie 2018). Principiile relevante pentru evaluarea proporționalității unei ingerințe în contextul accesării de către angajator a informațiilor referitoare la discuțiile private ale unui angajat au fost relatate în cauza Bărbulescu v. România ([MC] nr. 61496/08, §§ 113-122, 5 septembrie 2017).

Curtea a constatat că, prin obținerea descifrărilor convorbirilor telefonice ale reclamanților, PG a admis o ingerinţă în drepturile lor prevăzute de articolul 8 din Convenție. De asemenea, Curtea a considerat că ingerința a fost „în conformitate cu legea” (și anume articolul 73 din Legea comunicațiilor electronice (nr. 241-XVI)) și a urmărit scopul legitim de a proteja drepturile angajatorului primului reclamant. În ceea ce privește necesitatea ingerinței, și în conformitate cu principiile enunțate în cauza Bărbulescu (§ 121), era evident că reclamanții nu au fost informați în prealabil cu privire la posibilitatea monitorizării și utilizării de către Procuratura Generală a descifrărilor conversațiilor lor. Afirmația Guvernului conform căreia primul reclamant a fost informat verbal despre acest lucru nu a fost confirmată de nicio probă. Mai mult, în cazul primului reclamant au existat consecințe grave ale monitorizării – acesta fiind eliberat din funcție, parțial în baza rezultatelor monitorizării.

De asemenea, din articolul 73 alineatul (3) din Legea comunicațiilor electronice (nr. 241-XVI) reiese că operatorul de telefonie mobilă nu trebuia să includă în facturile sale informații detaliate pentru clienții săi despre apelurile telefonice gratuite. Prin urmare, PG nu doar a verificat informațiile prezentate în mod obișnuit de către operatorul de telefonie mobilă cu privire la apelurile telefonice ale primului reclamant, ci a solicitat și a obținut informații detaliate care în mod normal nu sunt puse la dispoziție. Ținând cont de tentativa de eliberare din funcție a primului reclamant în lunile anterioare monitorizării și a măsurilor extraordinare întreprinse de către angajator pentru a obține informații despre apelurile telefonice ale reclamantului, precum și utilizarea acestora pentru a-l elibera din nou din funcție, instanțele naționale nu au examinat dacă motivele pentru o astfel de monitorizare nu au depășit dorința unui angajator de a-și menține personalul la o eficiență operațională optimă sau, de fapt, au urmărit scopul de răzbunare, pentru a obține eliberarea în mod repetat din funcție a reclamantului (Bărbulescu, § 121(iii)). Prin urmare, păstrarea și utilizarea datelor cu caracter personal ale reclamanților nu a fost „necesară într-o societate democratică”.

În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 8 din Convenție.

Concluzie: încălcarea articolului 8 din Convenție (unanimitate). 

Curtea a hotărât că simpla constatare a încălcării reprezintă, în sine, o reparație echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral provocat reclamanţilor.

 © Prezentul rezumat are la bază hotărârea Mazur v. Republica Moldova de pe site-ul hudoc. Această traducere îi aparține Curții Supreme de Justiţie. Orice preluare a textului se va face cu următoarea mențiune: „Traducerea acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova".                              

Direcția Drepturile Omului și Cooperare Externă