Astăzi a avut loc o întrevedere a şefilor grupurilor de lucru din cadrul Centrului de reformă în sistemul judecătoresc cu reprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale interesate de propunerile legislative formulate recent de judecători.

La întrevederea cu participarea Centrului de analiză şi prevenire a corupţiei, Asociaţiei Juriştilor pentru Drepturile Omului, Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti s-au discutat aspecte ale iniţiativelor deja lansate pentru dezbateri, precum şi s-au prezentat propuneri noi cu privire la modificarea Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală.

Pe parcursul discuţiilor, reprezentantul Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice a propus, iar restul participanţilor au susţinut, elaborarea modificărilor la codurile de procedură pentru a-i atribui judecătorului un rol proactiv în desfăşurarea procesului de judecata, similar reglementărilor din legislaţia română şi germană, însă fără a diminua principiul contradictorialităţii. Or, a devenit evident pentru toţi că pasivitatea judecătorilor în proces cauzează irosirea timpului judiciar şi tergiversarea actului de justiţie, ceea ce duce la scăderea încrederii societăţii în sistemul judecătoresc.

Participanţii la masa rotundă au ajuns la un acord cu privire la desfăşurarea în viitorul apropiat a întâlnirilor cu privire la dezbaterea tematică a propunerilor legislative şi avizelor parvenite la acestea. În special, vor fi organizate trei ateliere de lucru pentru formarea unor viziuni comune cu privire la:

Atelierul I Modificări ce vizează procedura civilă

1.Achitarea taxei de stat după terminarea procesului;

2.Stabilirea în procedura civilă a termenelor de examinare a cauzelor – 6 luni pentru prima instanţa şi a câte trei luni pentru instanţa de apel şi recurs;

3.Modificarea Codului de procedură civilă, astfel încât, în cauze mai puţin complicate, să existe doar o singură cale de atac;

4.Instituirea medierii obligatorii în cauzele civile în primele instanţe;

5.Judecarea pricinilor având ca obiect investiţiile străine sau care vizează un interes public general ori în care se invocă aspecte cu rezonanţă în societate, în primă instanţă, de un complet dintr-un judecător şi doi judecători de onoare.

Atelierul II Modificări ce vizează procedura penală

1.Stabilirea termenelor de examinare a cauzelor penale – 6 luni pentru prima instanţă şi a câte trei luni pentru instanţa de apel şi recurs.

2.Contestarea sentinţelor pronunţate pentru infracţiuni uşoare şi mai puţin grave cu recurs în Curţile de Apel (stabilirea unei singure căi de atac).

3.Diminuarea garanţiilor de imunitate a judecătorilor;

4.Crearea curţilor cu juraţi.

Atelierul III Modificări ce vizează organizarea judecătorească şi alte aspecte instituţionale

1.Reorganizarea Curţii Supreme de Justiţie, astfel încât jumătate din magistraţi să fie numiţi din rândul judecătorilor de carieră, iar jumătate din mediul academic, avocaţilor şi societăţii civile;

2.Reorganizarea Curţii de Apel Chişinău şi crearea în limitele personalului şi competenţelor existente a două curţi de apel separate pentru mun. Chişinău şi, respectiv, pentru raionale din centrul ţării;

3.Majorarea numărului de inspectori judecătoreşti de la 5 la 15, cu asistarea acestora de către funcţionari publici. Selectarea majorităţii inspectorilor judiciari din societatea civilă;

4.Învestirea CSM cu dreptul de a verifica averile judecătorilor, fără a prejudicia competenţele CNI. În cazul în care judecătorul nu va putea motiva legalitatea dobândirii bunurilor, acesta urmează să fie eliberat pentru lipsă de integritate;

5.Transferul Departamentului de Administrare Judecătorească de la Ministerul Justiţiei la Consiliul Superior al Magistraturii;

6.Reglementarea prin lege a posibilităţii încadrării în statele INJ a formatorilor din rândul magistraţilor din UE;

7.Crearea în cadrul Parlamentului a unei Comisii permanente pentru supravegherea executării hotărârilor judecătoreşti;

8.Crearea unui mecanism care ar permite examinarea extrajudiciară a cererilor cu privire la încălcarea de către autorităţi, inclusiv organele judiciare, a drepturilor constituţionale sau drepturilor şi libertăţilor garantate de CEDO.

Propunerile legislative pot fi accesate aici.

Întâlnirile periodice vor fi organizate în continuare cu sprijinul “ATRECO PROJECT - Creșterea eficienței, responsabilității și transparenței curților din Republica Moldova”, proiect finanțat de Uniunea Europeană pentru reforma justiției din Republica Moldova.