Cătăniciu v. România (dec.) - 22717/17

Decizia din 6.12.2018 [Secția a IV-a]

Articolul 6

Proceduri administrative

Articolul 6-1

Drepturi și obligații civile

Acuzație penală

Proceduri judiciare care contestă constatarea unui conflict de interese, fiind în funcție publică: articolul 6 nu este aplicabil

În fapt – În 2009, având calitatea de consilier municipal, reclamanta a fost implicată în luarea deciziei privind acordarea în arendă unei societăți, pe care aceasta o reprezentase în calitate de avocat în cadrul unei acțiuni împotriva municipalității. În 2013, Agenția Națională de Integritate a constatat, într-un raport de evaluare publică, însoțit de comunicate de presă, că implicarea reclamantei în decizia menționată anterior a pus-o efectiv într-o situație de conflict de interese. Reclamanta a contestat legalitatea raportului în instanță, fără succes.

Între timp, reclamanta a fost aleasă în calitate de membru în Parlament. La solicitarea Agenției Naționale de Integritate, biroul permanent al Camerei Deputaților a dispus reducerea temporară a indemnizației acesteia. Totuși, această sancțiune disciplinară fusese în cele din urmă anulată, înseşi de Cameră.

În drept - Articolul 6: Reclamanta a invocat o serie de deficiențe în procedurile judiciare, în care fusese confirmată constatarea unui conflict de interese.

În timp ce plângerea depusă s-a referit numai la procedurile menționate mai sus,Curtea a făcut referire și la cazul disciplinar ulterior,în măsura în care acesta a rezultat direct din primul set de proceduri (şi în ciuda faptului că reclamanta a obținut un rezultat favorabil, fără a fi nevoie de o hotărâre judecătorească).

(a) Aspecte civile - Procedura în discuție se referea la chestiunea dacă reclamanta, care era consilier municipal, fusese într-o situație de conflict de interese. Deși era clar că disputa de bază a fost „reală și serioasă“, Curtea a considerat că nu se referea la „drepturi și obligații civile".

Obligația reclamantei de a nu se afla într-o situație de conflict de interese era legată de conduita în funcţia publică. O obligaţie de această natură era mai degrabă politică decât „civilă".

În ceea ce privește faptul că reclamanta s-a confruntat, în consecință, cu un risc, în calitatea sa de membru al Parlamentului,de a i se reduce indemnizația de parlamentar, acest aspect material nu a fost suficient pentru a face procedurile în cauză „civile".

În consecință, cazul nu a intrat în sfera de aplicare al articolului 6 din legea civilă.

(b) Aspecte penale - Aspectul penal al articolului 6 a fost, de asemenea, inaplicabil în raport cu cele trei criterii stabilite în hotărârea Engel și alții contra Țărilor de Jos (5100/71 și alții din 8 iunie 1976), și anume:

(i) încadrarea juridică în dreptul intern (deși acest criteriu nu era decisiv): în timp ce era adevărat că noțiunea de „conflict de interese" era, de asemenea, pedepsită în temeiul Codului penal, acțiunea împotriva reclamantei nu a fost introdusă pe această bază legală, ci mai degrabă în temeiul Legii nr. 176/2010 privind standardele etice în viața publică, care a clasificat acţiunile în cauză ca „abatere disciplinară“;

(ii) natura încălcării: dispozițiile care interzic conflictul de interese s-au aplicat numai unui grup limitat cu statut special (persoanele care dețin funcții publice sau care îndeplinesc funcții publice);

(iii) natura și gravitatea sancțiunii pe care reclamanta risca să o suporte: cel mult, o reducere de 10% a indemnizației sale parlamentare pentru o perioadă de trei luni.

Concluzie: inadmisibilă (incompatibilitate ratione materiae).

© Această traducere îi aparține Curții Supreme de Justiţie. Originalul se găsește în baza de date HUDOC. Orice preluare a textului se va face cu următoarea mențiune: „Traducerea acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova".