Topal v. Republica Moldova – nr.12257/06 

Hotărârea din 3.7.2018 [Secţia a II-a]

 

Articolul 6

Proceduri civile

 

Articolul 6 § 1

Proces echitabil

 

Intervenția legislativului în modificarea legilor în cursul procedurilor de judecată– încălcare

 

Pe 14 martie 2006, reclamantul Stepan Topal, născut în 1938 şi care locuieşte în Comrat, a invocat în fața Curții încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție, dat fiind că în cursul examinării procedurii a fost anulată legea pe care își întemeiase acţiunea sa în judecată.

 

În fapt:

Reclamantul a fost primul Başcan al UTA Găgăuzia, deţinând funcţia între anii 1991 și 1995. Pe 12 iunie 2001, Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat o lege locală nr. 36-XIX/II cu privire la pensionare, care prevedea că reclamantul avea dreptul la o pensie de 75% calculată din salariul lunar al Başcanului Găgăuziei.

Pe 10 iulie 2001, Legea nr. 36-XIX / II a fost publicată în Monitorul Oficial al Găgăuziei și a intrat în vigoare.

Pe 25 aprilie 2003, reclamantul a intentat o acțiune în judecată împotriva Comitetului executiv și a Adunării Populare Găgăuzia cu privire la încasarea pensiei calculate potrivit Legii locale nr. 36-XIX / II. Reclamantul a invocat că nu a primit nicio plată calculată potrivit legii menţionate şi că primește o pensie pentru limită de vârstă plătită de asigurările sociale.

În cadrul examinării cauzei, Comitetul Executiv al Găgăuziei a ridicat excepţia de ilegalitate a Legii locale nr. 36-XIX / II invocând că este incompatibilă cu Legea Republicii Moldova din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, precizând, în special, că ultima nu prevedea o „pensie personală".

Pe 26 decembrie 2003, Judecătoria Comrat a sesizat Curtea de Apel Comrat pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare cu privire la legalitatea Legii locale 36-XIX / II.

Pe 6 februarie 2004, Adunarea Populară a Găgăuziei a abrogat Legea nr. 36-XIX / II pe motiv că era contrară Legii Republicii Moldova cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat.

Pe 14 decembrie 2004, Judecătoria Comrat a respins acțiunea reclamantului ca fiind neîntemeiată, motivând că a fost anulată Legea nr. 36-XIX / II, în baza căreia a fost înaintată acțiunea reclamantului.

Reclamantul a depus apel şi ulterior recurs, însă hotărârea primei instanţe a fost menţinută de către Curtea de Apel Comrat pe 5 aprilie 2005 și respectiv de către Curtea Supremă de Justiție pe 14 septembrie 2005.

 

În drept:

Cu privire la încălcarea articolului 6 § 1 din Convenţie:

Curtea a reiterat că, deși, în principiu, legiuitorul nu are interdicţie să reglementeze în materie civilă, prin noi dispoziții retroactive, asupra drepturilor care decurg din legile în vigoare, principiul statului de drept și conceptul unui proces echitabil în sensul articolului 6 împiedică, exceptând motivele de interes general imperioase, interferența puterii legislative în administrarea justiției cu scopul de a influența rezultatul unui litigiu (Zielinski și Pradal și Gonzalez și alții împotriva Franței [MC], nr. 24846/94 și 34165/96 la 34173/96, § 57, CEDO 1999-VII și Guadagno și alții c. Italia, nr. 61820/08, § 28, 1 iulie 2014).

Curtea a reţinut că Adunarea Populară a Găgăuziei a anulat Legea locală nr. 36-XIX / II ca fiind contrară legislației naționale și că, de fapt, legea prin care s-a anulat a avut efect retroactiv.

Instanțele au respins acţiunea din motivul că pretenţiile reclamantului nu mai aveau nicio bază legală în dreptul naţional.

În aceste circumstanțe, Curtea a constatat că anularea de către Adunarea Populară a Găgăuziei a Legii locale nr. 36-XIX / II a stabilit definitiv şi într-un mod retroactiv fondul litigiului aflat în desfășurare dintre reclamant și autoritățile din Găgăuzia și că aceasta a făcut inutilă continuarea procedurii. De asemenea, Curtea a constatat că Comitetul Executiv al Găgăuziei a anulat legea când cauza era pendinte.

Astfel, Curtea a trebuit să aprecieze dacă anularea legii s-a bazat pe motive imperative de interes general. Curtea a notat că, potrivit Guvernului, intervenția Adunării Populare a Găgăuziei a fost justificată de necesitatea anulării Legii locale nr. 36-XIX / II din cauza incompatibilității acesteia cu legislaţia naţională. Totuşi, Curtea a constatat că o întrebare preliminară referitoare la legalitatea acestei legi a fost adresată Curții de Apel Comrat, care are competența de a decide asupra eventualelor conflicte dintre actele adoptate de autoritățile găgăuze și legislația națională. Având în vedere existența unui mecanism de revizuire a legalității legilor locale din Găgăuzia, invocat în acest caz, Curtea nu a fost convinsă de argumentul Guvernului menționat mai sus. Mai mult, Curtea a reţinut că Guvernul nu a indicat niciun alt motiv imperativ de interes general, care, potrivit acestuia, ar fi putut constitui temei de anulare a legii locale în discuție.

Prin urmare, Curtea nu poate concluziona că intervenția Adunării Populare a Găgăuziei a fost justificată în sensul articolului 6 § 1 din Convenție.

 

Curtea i-a acordat reclamantului suma de 3 000 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

Concluzie: încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție (unanimitate).

  

© Prezentul rezumat are la bază hotărârea Topal v. Republica Moldova de pe site-ul hudoc. El constituie proprietatea Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.

 

Direcția Drepturile Omului și Cooperare Externă