Traducere neoficială

 

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului:

Marea Cameră

Cazuri Reper 2014

  

Informaţia întocmită de: Guillem Cano Palomares

   Jurist al Departamentului de cercetare

  

Marea Cameră

 Productivitate: 19 hotărâri (comparativ 2013: 13 hotărâri)

 Probleme examinate de MC:

- Interacțiunea dintre Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale și dreptul umanitar

- Amnistia pentru încălcări grave ale drepturilor omului

- Interacțiunea cu legislația Uniunii Europene: Regulamentul de la Dublin și solicitanții de azil

- Utilizarea cuștilor de metal în timpul proceselor

- Interzicerea de a purta în public voal pe toată fața

- Autonomia organizațiilor religioase în contextul ocupării forței de muncă de către profesorii de educație religioasă

- Succesiune de stat și economii externe în valută veche

- Cauze interstatale (Georgia vs Rusia, Cipru vs Turcia)

- Neepuizarea căilor de recurs la nivel naţional

- Articolul 41 din Convenţie: trei hotărâri

 

Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România

(cererea nr.47848/08, hotărârea MC din 17.07.2014)

Articolul 34 al Convenţiei: calitatea procesuală activă a unui ONG național de a depune o cerere în numele unei persoane decedate (un tânărde etnie romă, fără rude, cu dizabilități mintale, infectat cu HIV)

Recapitularea jurisprudenței direct, indirect, și a potențialelor victime, actio popularis și reprezentarea

Dl Câmpeanu a fost victima directă acircumstanțelor care au condus la această moarte (într-unspital de psihiatrie de stat)

Centrul de Resurse Juridice nu putea fi victimă indirectă, deoarece nu a existat interes personal sau legătură apropiată

Calitate procesuală activă a CRJ în calitate de reprezentant de facto a dlui Valentin Câmpeanu, în pofida lipsei calităţii de avocat și moartea acestuia, înainte de prezentare

Circumstanțe excepționale ale cauzei și natura gravă a acuzațiilor:

Deşi avea capacitate juridică deplină, acesta a fost extrem de vulnerabil și nu a fost în stare să sesizeze el însuși instanța

Calitatea procesuală activă a CRJ la nivel naţional nu a fost contestată

Fără rude, tutore sau reprezentant legal numiți de către autoritățile naționale

Plângerea principală a fost bazată pe articolul 2 din Convenţie.

Pentru a găsi în alt mod situaţia, ar însemna să se prevină examinarea de către Curte a unor astfel de acuzații grave iar statul astfel ar scăpa de responsabilitate

Obligația prevăzută de articolul 34 din Convenţie: de a nu împiedica exercitarea efectivă adreptului la petiția individuală

Fondul cauzei: încălcarea articolului 2 (material și procedural) și articolul 13 din Convenţie; nici o chestiune distinctă în conformitate cu articolul3 al Convenţiei,și nu este necesar să se examineze admisibilitatea sau fondul articolelor 5, 8 și 14 din Convenţie

Articolul 46 din Convenţie: măsuri generale

Articolul 41 din Convenţie: nici o pretenție cu privire la despăgubiri, numai costuri și cheltuieli.

O'Keeffe vs Irlanda

(cererea nr.35810/09, hotărârea MC din 28.01.2014)

Obligația statului de a proteja elevii împotriva abuzului sexual: articolul 3 din Convenţie

Fapte: abuzul sexual a unei fete în vârstă de 9 ani de către un profesor laic într-o școală primară catolică de stat în 1973

Obligația pozitivă inerentă de a proteja copiii de tratamente degradante şi inumane, îndeosebi la nivelul învățământului primar (deja în 1973)

Obligația pozitivă aplicabilă, de asemenea, la delegarea responsabilităţii pentru educația persoanelor private (Biserica)

Obligația pozitivă solicită prevederi penale efective aplicabile de către sistemul de drept

Mecanisme elaborate pentru detectarea și raportarea oricăror tratamente inumane şi degradante de către un organ de stat

În cazul de față: statul nu și-a îndeplinit pozitiv obligațiile saleîn temeiul articolului 3 din Convenţie (11 voturi pentru, 6 împotrivă):

Statul a fost conștient de riscul abuzului sexual faţă de minori în școli (anchete publice, urmăriri penale)

Nu a existat nici un mecanism eficient de a proteja elevii: managerul clerical alșcolii nu a luat măsuri ca răspuns la plângerile iniţiale, nu a existat nici o verificare din partea autorităților de stat, fiind mai mult de 400 de cazuri de abuz sexual din partea aceluiași profesor în aceeași școală.

Obligație de procedură în contextul articolul 3 din Convenţie: nici o încălcare, profesorul a fost condamnat

Articolul 13: încălcare (11 voturi pentru, 6 împotrivă), nu a fost nici o cale de a stabili posibila responsabilitate a statului în cazurile de abuz sexual.

Hassan vs Regatul Unit

(cererea nr.29750/09, hotărârea MC din 16.09.2014)

Interacțiunea dintre Convenţie Europeană și dreptul umanitar

Fapte: arestarea în Irak de către forțele britanice a unui cetățean irakian și detenția sa într-o instalație folosită de către SUA în timpul conflictului armat din 2003

"Jurisdicția" Extrateritorială articolul 1 din Convenţia Europeană:

- Pe perioada desfăşurării operaţiunilor militare în faza unui conflict armat internațional în care statul nu este o putere de ocupație (comparați cu Al-Skeini)

- Deși detenția a fost aplicată de către SUA, Marea Britaniea deţinut autoritateași controlul asupra tuturor aspectelor legate de plângerilecare se refereau ladetenție

- Din momentul capturării sale de către trupele britanice până la eliberarea sa din autobuzul care l-a luat din tabără

Detenția în conformitate cu Convențiile III și IV de la Geneva nu corespunde cu nici un temei privativ de libertate prevăzut de articolul 5 § 1 (a) (f) al Convenţiei Europene

Cu toate acestea, lipsa unei derogări oficiale în temeiul articolului 15 din Convenţia Europeană nu împiedică Curtea să ia în considerare dreptul internațional umanitar (DIU) atunci când interpretează articolul 5 din Convenţia Europeană

În situații de conflict armat internațional, se aplică atât Convenţia Europeană cât și DIU. Co-existență

În caz de conflict armat internațional, articolul 5 din Convenţia Europeană poate fiinterpretat în sensul că permite luarea prizonierilor de război șidetenția civililor care reprezintă o amenințare la adresa securității

Pentru a fi "legală", detenția trebuie să respecte normele DIU și să nu fie arbitrară

În ceea ce privește garanțiile procedurale, articolele 5§ 2 și 5§4 din Convenţia Europeană trebuie, de asemenea, interpretate ținând cont de DIU, oferind în același timp garanții suficiente de imparțialitate și procedură echitabilă. Prima revizuire la scurt timp după plasarea în detenție și apoi revizuiri ulterioare la intervale frecvente

Articolul 5 din Convenţia Europeană se aplică în funcție de DIU numai în cazul în care acest lucru este invocat de către statul pârât

Cererea cauzei: detenția fratelui reclamantului s-a efectuat în conformitate cu prevederile legale în vigoare în Marea Britanie şi conform prevederilor Convențiilor III și IVde la Geneva și nu a fost arbitrară. Nu s-a constatat nici o încălcare a articolului 5 § 1, 2, 3, sau 4 din Convenţia Europeană (cu 13 voturi pentru, 4 împotrivă)

Jeunesse vs Olanda

(cererea nr.12738/10, hotărârea MC din 03.10.2014)

Refuzul unui permis de ședere pentru o cetăţeană surinameză care locuia împreună cu soțul ei olandez în Olanda, cu care avea 3 copii. Stabilită cu sediul în Olanda între timp rămâne fără permis de şedere, după ce i-a expirat viza turistică

Statele au, în principiu, dreptul de a solicita ca orice cerere de ședere din partea unui străin pe teritoriul lor să parvină din străinătate

În cazul în care autoritățile se confruntă cu un fapt împlinit, schimbarea domiciliului străinului, care este membru al unei familii, ar fi incompatibilă cu art.8 din Convenţie numai în situații excepționale

Obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la respectarea vieții de familie conform art.8 din Convenţie: echilibru just între interesele personale și considerentele politicii de imigrare

Circumstanțe excepționale ale cauzei:Încălcarea articolului 8 (cu 14 voturi pentru, 3 împotrivă)

Toţi ceilalţi membri ai familiei olandezi de naţionalitate, precum și reclamanta deținea cetățenia Olandei de la naștere (înainte de independența Republicii Surinam)

Reclamantul a locuit în mod deschis în Olanda mai bine de 16 ani (toleranță) și nu are antecedente penale

Impunerea familiei de a se stabili în Republica Surinam ar crea anumite dificultăţi

Autoritățile naționale nu au analizat suficient impactul modificării domiciliului reclamantei asupra copiilor: obligația de a aprecia proporționalitatea și fezabilitatea schimbării domiciliului, în scopul de a da supremaţie intereselor copiilor afectați. Reclamanta a fost în mod primar îngrijorată de soarta copiilor.

SAS vs Franța

(cererea nr.43835/11, hotărârea MC din 01.07.2014)

Interdicții totale de a purta văl pe toată faţa (inclusiv burqa și niqab) în locuri publice

Statutul de victimă în absența unei condamnări: Dudgeon

problemă: actio popularis argument respins

Articolul 8 (aspect și îmbrăcăminte) și articolul 9 (libertatea de religie) din Convenţie aplicabile.

Scopuri legitime pentru ingerinţă:

- Siguranța publică

- Protecția drepturilor și libertăților altora

Egalitatea de gen și demnitatea umană - respinse

Coabitarea: „bariera ridicată de un vălcare ascunde faţa, estepercepută de către statul pârât ca încălcarea drepturilor altora de a locui într-un spațiu de socializare care facilitează coabitarea".

Testul de necesitate:

- Interdicţiile nu sunt necesare pentru siguranța publică: scopul ar fi putut fi îndeplinit de o simplă obligație de a arăta fața în cazul în care a fost stabilit un pericol.

- „Coabitarea": interdicţia a fost proporțională

Interdicţia nu a fost bazată pe conotația religioasă de îmbrăcăminte, dar, pe faptul că se ascundea faţa.

Sancțiuni uşoare (150 de euro amendă)

Alegerea societății și rolul de factor al politicii interne

Marja largă de apreciere: nici un consens european.

Concluzie: nici o încălcare a articolelor 8 și 9 (cu 15  voturi pentru,2 împotrivă).

Obiterdictum: stereotipuri, intoleranță și islamofobie

Margus vs Croația

(cerere nr.4455/10, hotărârea MC din 27.05.2014)

Non bis in idem: articolul 4 din Protocolul nr.7 la Convenţie

Proceduri terminate în 1997 în cadrul unui legi generale cu privire la amnistie.

Noi capete de acuzare și proceduri pentru aceleași infracțiuni în 2006-2007: reclamantul, condamnat pentru crime de război împotriva populației civile.

A fost aplicabil articolul 4 din Protocolul nr.7 la Convenţie în cazul în care amnistia a fost aplicată pentru faptele care prevedeau încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului?

Standardele Convenției: obligațiile procedurale care reies din conţinutul articolele 2 și 3 (fără amnistie, grațiere sau prescripţie)

Dreptul Internațional: amnistia inadmisibilă pentru crimele internaționale și încălcările grave aledrepturilor fundamentale ale omului (lACtHR7, ICC).

Concluzie: Articolul 4 din Protocolul nr.7 la Convenţie nu se aplică (cu 16 voturi pentru, 1 împotrivă)

Autoritățile croate au acționat în conformitate cu obligațiile procedurale în temeiul articolelor 2 și 3 din Convenţie și în concordanță cu dreptul internațional.

 

 

 

 

European Court of Human Rights:

Guillem Cano Palomares

 Grand Chamber

 

Productivity: 19 judgments (compare 2013:13 judgments)

Issues examined by the GC:

 -Interaction between the Convention and IHL

 -Amnesties for Grave Human Rights Violations

 -Interaction with EU law: Dublin Regulation and asylum-seekers

 -Use of metal cages during trials

- Prohibition of wearing full-face veil in public

- Autonomy of religious organisations in the context of employment of religious education teachers

 - State succession and old foreign-currency savings

 - Inter-State cases (Georgia v. Russia, Cyprus v. Turkey)

 - Non-exhaustion of domestic remedies

 -Art. 41: three judgments

 

Center for Legal Resources on behalf of Valentin Campeanu v. Romania

Art. 34 ECHR : locus standi of a national NGO to lodge an application on behalf of a deceased person (a young Roma man with no next-of-kin, with mental disabilities and suffering from HIV infection)

Recapitulation of the case-law on direct, indirect, and potential victims, actio popularis and representaiton

Mr. Campeanu was the direct victim of the circumstances which led to this death (in a psychiatric hospital run by the State).

CLR could not be the indirect victim, since there was no personal interest or close link.

Locus standi of CLR as a de facto representative of Valentin Campeanu, notwithstanding the lack of power of attorney and the death before the introduction.

Exceptional circumstances of the case and serious nature of the allegations:

 - Although with full legal capacity, he was extremely vulnerable and not capable of initiating proceedings by himself.

 - CLR's locus standi at domestic leval was not challenged.

-  No next-of-kin and no guardian or representative appointed by national authorities.

 -  Main complaint was Article 2

•  To find otherwise would amount to preventing such serious allegations of a violation from being examined by the Court, the State would escape accountibility.

 

•  Obligation Art. 34 ECHR: not to hinder the effective exercise of the right to individual petition.

• Merits of the case: violation of Article 2 (substantive and procedural) and 13, no separate issue under Article3,and not necessary to examine the admissibility or merits of Articles 5, 8 and 14.

•  Article 46: general measures

•  Article 41: no claims for damages, only costs and expenses.

O'Keeffe v. Ireland

Obligation of the State to protect schoolchildren against sexual abuse: Article 3

Facts: sexual abuse of a 9-year-old girl by a lay teacher in a State-funded Catholic primary school in 1973.

Inherent positive obligation to protect children from ill-treatment, especially in a primary education context (already in 1973).

Positive obligation also applicable when delegating education responsibility to private actors (Church)

 Positive obligation required effective criminal provisions backed up by law-enforcement machinery

Mechanisms for the detection and reporting of any ill-treatment by and to a State-controlled body

In the case at hand: State failed to fulfil its positive obligation under Art. 3 (11 votes to 6):

-  The State was aware of the risk of sexual abuse of minors in schools (public inquiries, prosecutions)

 - There was no effective mechanism to protect schoolchildren: the clerical manager of the school took no action

in response to initia! complaints, there was no inspection by State authorities, more than 400 cases of sexual

abuse by the same teacher in the same school.

Procedural obligation Article 3: no violation, the teacher had been convicted.

Article 13: violation (11 votes to 6), there was no remedy to establish possible State liability for the sexual abuse.

Hassan v. the United Kingdom

The interaction between the ECHR and IHL

Facts: arrest in Iraq by British forces of an Iraqi national and his detention in a facility operated by the US during the armed conflict in 2003.

 Extraterritorial "jurisdiction" Art. 1 ECHR:

- During the active hostilities phase of an international armed conflict where the State is not an occupying

power (compare with Al-Skeini)

-  Although the detention facility was operated by the US, the UK retained authority and control over all aspects

of the detention relevant to the complaints.

-  From the moment of his capture by UK troops until his release from the bus that took him from the camp.

•       Detention under the III and IV Geneva Conventions is not congruent with any of the grounds of deprivation of liberty set out in 5 § 1 (a) to (f).

•       However, the lack of a formal derogation under Article 15 does not prevent the Court from taking account of IHL when interpreting Article 5.

•       In situations of international armed conflict, both the ECHR and IHL apply. Co-existence.

•       In cases of international armed conflict, Article 5 can be interpreted as permitting the taking of prisoners of war and detention of civilians who pose a threat to security. ACCOMODATION

In order to be "lawful", the detention must comply with the rules of IHL and not be arbitrary.

As regards procedural safeguards, Articles 5§ 2 and 5§4 must also be interpreted taking into account IHL, while providing sufficient guarantees of impartiality and fair procedure. The first review shortly after the detention and then subsequent reviews at frequent intervals.

Article 5 will be applied in the light of IHL only where this is pleaded by the respondent State.

Application to the case: the applicant's brother detention was consistent with the powers available to the UK under the III and IV Geneva Conventions and was not arbitrary. No violation of Article 5 § 1, 2, 3, or 4 (by 13 votes to 4).

Refusal of a residence permit for a Surinamese national living in the NL with her Dutch husband by whom she had 3 children. Family life established in the NL during an illegal overstay, after the expiry of her tourist visa.

States have in principle the right to require that any request by an alien for residence on their territory should be made from abroad.

Where confronted with a fait accompli, the removal of the non-national family member by the authorities would be incompatible with Article 8 only in exceptional circumstances.

Positive obligation to secure the right to respect for family life under Article 8: fair balance between personal interests and immigration policy considerations.

Exceptional circumstances of the case: VIOLATION of Article 8 (by 14 votes to 3)

-   All other family members Netherlands nationals and applicant held NL nationality at birth (before independence of Surinam).

 -   The applicant had lived openly in the NL for more than 16 years (tolerance) and no criminal record

-   Forcing the family to settle in Surinam would result in a degree of hardship.

-  Domestic authorities had not had sufficient regard to the impact of the applicant's removal on the

children:obligation to assess proportionality and feasibility of the removal in order to give weight to the best

interests of the children affected. Applicant was the primary carer of the children.

SAS v. France

Blanket ban on the wearing of the full-face veil (including burqa and niqab) in public places

Victim status in the absence of any conviction: Dudgeon dilemma: actio popularis argument rejected.

Articles 8 (appearance and clothing) and 9 (freedom to manifest religion) applicable.

Legitimate aims for the interference:

-  Public safety

-  Protection of the rights and freedoms of others:

 • Gender equality and human dignity rejected.

 • LIVING TOGETHER: "the barrier raised by a veil concealing the face is perceived by the respondent State as breaching the rights of others to live in a space of socialisation which makes living together easier".

Necessity test:

- Blanket ban not necessary for public safety: the aim could have been fulfilled by a mere obligation to show the face where a risk has been established.

-"Living together": blanket ban was proportionate

 •  Ban was not based on religious connotation of the clothing but on the fact that it concealed the face.

 •  Light sanctions (150 euros fine)

 •  Choice of society and role of domestic policy-maker

 •  Wide margin of appreciation: no European consensus .

Conclusion: no violation of Articles 8 and 9 (by 15 votes to 2).

Obiter dictum: stereotypes, intolerance and Islamophobia

Margus v. Croatia

Non bis in idem : Article 4 of Protocol 7 Proceedings terminated in 1997 under a general amnesty law.

New indictment and proceedings for the same offences in 2006-2007: applicant convicted of war crimes against the civilian population.

Was Article 4 of Protocol 7 applicable where an amnesty had been granted for acts amounting to grave breaches of fundamental human rights?