La 22 iulie 2016, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Anexa la Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Circumstanţele cauzei 

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „și adjunctul său" prevăzută la pct. 15 din Anexa la Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, ridicată de către avocatul Valeriu Stănescu în dosarul nr. 3-74/15, pendinte la Judecătoria Cimișlia.

Conform punctului 15 din Anexa la Legea contenciosului administrativ, șeful oficiului teritorial al Cancelariei de Stat și adjunctul său sunt incluși în Lista persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit, care sunt exceptate de la adresarea în instanţa de contencios administrativ.

Autorul excepţiei a menţionat că potrivit art. 4 din Legea contenciosului administrativ, doar actele emise de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit sunt exceptate de la controlul judecătoresc.

În speţă, șefului adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat a fost eliberat din funcţie prin Ordinul Secretarului general adjunct al Cancelariei de Stat.

Autorul excepţiei a susţinut că, în esenţă, prin includerea şefului adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat în pct.15 din Anexa la Legea contenciosului administrativ, care determină şi exceptarea ordinului de eliberare din funcţie acestuia de la controlul judecătoresc, încalcă articolele 1 alin. (3), 20 și 54 din Constituţie.

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părților și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că articolul 20 din Constituție garantează dreptul oricărei persoane de a introduce o acțiune în justiție. În același timp, în jurisprudența sa Curtea a menționat că accesul liber la justiție nu este un drept absolut şi poate fi limitat doar în măsura în care nu afectează dreptul în substanța sa.

Curtea a menţionat că potrivit articolului 4 din Legea contenciosului administrativ, nu pot fi atacate în instanţele de contencios administrativ actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit. Lista persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit, care sânt exceptate de la adresarea în instanţa de contencios administrativ este stabilită în Anexa la prezenta lege.

Cu referire la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că acestea trebuie să se bucure de garanţiile unui proces echitabil. Or, atribuțiile funcționale ale acestora nu comportă angajare directă în activitatea politică a statului.

În acest sens, Curtea a decis că actele cu caracter individual, emise de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern, cu referire la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pe durata mandatului, pot face obiect al controlului constituţionalităţii sub aspectul formei şi al procedurii de adoptare (HCC nr.10 din 16.04.2010, HCC nr. 29 din 21.12.2010).

Curtea a constatat că şeful şi şeful adjunct al Oficiului teritorial al Cancelariei de stat se regăsește în Lista persoanelor oficiale care sunt exceptate de la adresarea în instanţa de contencios administrativ.

Curtea a observat că potrivit pct. 15 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, până la modificările operate prin Hotărârea Guvernului nr. 333 din 23 martie 2016, adjunctul Oficiului teritorial era numit și eliberat din funcție de secretarul general al Guvernului (în prezent - Cancelaria de Stat).

În acest sens, Curtea a constatat că Anexa Legii contenciosului administrativ excepta de la adresarea în instanța de judecată și persoanele care erau numite și destituite din funcție prin acte administrative departamentale, contrar celorlalte prevederi legale.

Curtea a reținut că deși în urma modificărilor operate prin Hotărârea Guvernului nr. 333 din 23 martie 2016 la Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, similar șefului Oficiului și adjunctul este numit și eliberat prin hotărâre de Guvern, ea urmează să stabilească dacă corespunde prevederilor constituţionale excluderea de la controlul judecătoresc a actelor de numire și destituire din funcție a șefului și adjunctului Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, ținând cont de statutul acestei funcțiiși raționamentele expuse în jurisprudența constituțională.

Curtea a constatat că potrivit Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, șeful și adjunctul Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat sunt persoane de demnitate publică. În același timp, cadrul normativ nu stabilește pentru persoanele care dețin aceste funcții criterii de numire sau destituire.

Curtea a menționat că Oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat reprezintă subdiviziunile Cancelariei de Stat menite să realizeze în teritoriu controlul administrativ de legalitate al actelor autorităților administrației publice locale.

Potrivit Legii privind administrația publică locală, activitatea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelurile întâi şi al doilea este supusă controlului administrativ care include controlul legalităţii şi controlul oportunităţii, realizat de către Cancelaria de Stat prin intermediul oficiilor sale teritoriale.

Curtea a menționat că persoanele respective sunt antrenate în raporturi speciale de muncă. Prin urmare, ele beneficiază de drepturi şi garanţii speciale de muncă, care decurg din normele generale ale legislaţiei muncii și ținând cont de particularitățile contractelor administrative.

Curtea a reținut că spre deosebire de actele de numire și revocare din funcție a altor persoane oficiale de stat, hotărârea Guvernului în privința șefului și adjunctului Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat nu poate fi supusă controlului de constituționalitate. Or, în jurisprudența sa Curtea a menționat că vor fi supuse controlului de constituționalitate actele de numire sau revocare a persoanelor exponente ale unui interes public deosebit desemnate în funcție pe durata unui mandat în privința cărora legea stabilește criterii clare de numire și destituire. Totodată, Curtea a subliniat că această funcție nu este nici una consfințită la nivel constituțional.

Ținând cont de cele menționate, Curtea a reținut că exceptarea actelor de numire și revocare din funcție a șefului și adjunctului Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat de dreptul de a fi contestate în instanța de contencios administrativ, privează aceste persoane de accesul liber la justiție și într-un final de dreptul la un proces echitabil, contrar articolului 20 din Constituție.

Hotărârea Curţii

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate și a declarat neconstituțional pct. 15 din Anexa la Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.